În ciuda tuturor instrumentelor pe care statul şi societatea civilă le oferă antreprenorilor pentru a schimba sistemul, aranjamentele pe sub mână rămân o regulă în România. Presiunile din partea Uniunii Europene nu par să aibă vreun efect, scrie La Croix într-o analiză a celui mai răspândit flagel în România. Sursa: Reuters
Corupţia este o problemă sensibilă în România, ea atingând toate sectoarele vieţii. Există puţini antreprenori care îndrăznesc să deschidă gura. „Prima dată când am obţinut o întrevedere cu cineva din administraţia publică, mi-a dat întâlnire în afara biroului pentru a-mi spune care sunt tradiţiile”, explică un om de afaceri francez stabilit în România de mai mulţi ani. El a preferat ca numele să nu îi fie folosit.
Aceste aşa-zise tradiţii sunt bacşişuri pentru funcţionarii publici, în schimbul unor servicii şi sunt evaluate la 15-20% din valoarea demersului, în majoritatea cazurilor. „Nu poţi să te pui contra curentului,” a mai spus acesta, explicând că firmelor care nu sunt de acord să plătească în plus, nu le merge bine.
Un flagel
Corupţia apare în general în administraţia locală şi ia naştere mai ales când sunt oferte publice, dar şi pentru obţinerea de diferite autorizaţii administrative. „Acest fenomen afectează mai ales companiile private, şi, în special, pe cele mici”, susţine directorul adjunct al Transparency International România, Iulia Cospanaru. „Legile nu sunt prea clare şi adesea suferă modificări. Este un adevărat haos”, a mai spus aceasta.
Această organizaţie a creat un centru de resurse de asistenţă anticorupţie. Înfiinţat în 2003, acesta este unul dintre cele mai importante din Europa. Un consilier juridic care lucrează aici îşi dedică timpul ajutorării victimelor sau martorilor care au denunţat fapte de corupţie. Potrivit raportului pe 2009, România este ţara europea
