Este un act de nepasare fata de cetateni sa nu ai un proiect pentru imbunatatirea serviciilor de incalzire sau a transportului public Iasul a ramas din nou fara apa calda. Un fapt deja intrat in obisnuinta cetatenilor. De la inceputul acestei ierni, desi sincopele de acest gen par sa se agraveze, ele n-au produs nici un fel de ingrijorare din partea Primariei. Cirpaceala serviciilor publice pare sa ramina singurul ei talent. Aflat intr-o situatie asemanatoare, transportul public si-a desfiintat in ultimii ani o serie de rute pentru ca lipsa fondurilor bugetare nu permite reabilitarea unor linii de tramvai. Cum se poate interpreta acest fapt? Este o problema de conjunctura, asa cum incearca sa ne convinga Primaria, sau dezvaluie incapacitatea acesteia de a gestiona inteligent, strategic si responsabil un oras? Daca in ecuatie mai adaugam si vreo douasprezece miliarde de lei care nu au mai fost investite in locuinte, avem in fata imaginea completa a unei Primarii fara o strategie clara de viitor. Opt ani, Simirad a fost perceput de opinia publica ca un bun gospodar, in sensul traditional al cuvintului. Descoperim astazi ca nu ajunge aceasta calitate, in contextul in care managementul unui oras nu inseamna numai rutina curateniei sau a iluminatului public. Minusurile inregistrate de echipa Simirad pot fi puse pe seama a doua aspecte: determinarea exclusiv politica a prestatiei sale publice si inexistenta unui consiliu local care sa-i poata amenda cu succes intentiile. Este evidenta transformarea lui Simirad din primar intr-un veritabil om politic, fapt vizibil mai ales in administratie. Primaria nu a intreprins nimic in privinta privatizarii unor servicii publice esentiale, asa cum s-a intimplat in celelalte municipii. In cea mai veritabila traditie etatista, Simirad a pastrat serviciile publice sub directa sa comanda, ca, prin simpla apasare a unor butoane, sa exercite