Dacă în urmă cu câţiva ani, municipiul deţinea o pondere de peste trei sferturi din vânzări, acum acesta mai reprezintă doar două treimi din cifra totală de afaceri a judeţului
Două treimi din afacerile judeţului Braşov sunt realizate în municipiul reşedinţă de judeţ, reiese dintr-o analiză prezentată de specialiştii Camerei de Comerţ şi Industrie Braşov. Următoarele localităţi în clasamentul afacerilor sunt Ghimbav, cu un aport de 6,41% la cifra de afaceri a judeţului, urmat de comuna Cristian, care are un aport de 6,38%.
Cu aporturi de peste două procente mai figurează doar oraşele Codlea – 3,51%, Săcele – 2,87%, municipiul Făgăraş – 2,08%, dar şi Zărneştiul – 2%. Oraşul Victoria are un aport de 1,17% la cifra de afaceri a judeţului, în timp ce Prejmerul şi Râşnovul au business-uri de 1,07% şi, respectiv, 1,03% din afacerile judeţului.
Municipiul Braşov are, de asemenea, 64% din numărul de firme şi din numărul total de salariaţi din judeţ. Localităţile limitrofe Braşovului – Hărman, Cristian, Prejmer şi Sânpetru – figurează ca sediu pentru 5% din firmele din judeţ şi cu 7% din numărul total de salariaţi, în timp ce restul municipiilor şi oraşelor din judeţ – Codlea, Făgăraş, Săcele, Ghimbav, Predeal, Râşnov, Rupea, Victoria şi Zărneşti – au 21% din firme şi 23% din numărul total de salariaţi.
Interesant este că aportul municipiului Braşov în totalul cifrei de afaceri din judeţ este în scădere faţă de anii trecuţi, la un moment dat uzinele braşovene aducând chiar un aport de 80% din totalul cifrei de afaceri a judeţului Braşov. O parte din „vina” pentru regresul municipiului o poartă normele de mediu, în urmă cu câţiva ani, la nivel local luându-se decizia de se a „muta” tot ce înseamnă activitate industrială din zonele oarecum centrale ale oraşului la periferie. O parte din firmele din Braşov s-au reorientat în localităţile din jur, unde