La o adresă de la marginea Bucureştiului, Primăria Sectorului 3 a înghesuit în actele cadastrale aproximativ 100 de locuinţe improvizate şi peste 300 de persoane.

Proporţiile haosului cadastral din România au fost constatate anul trecut, în mai, când Institutul Naţional de Statistică (INS) şi-a trimis operatorii pe teren, la recensământul de probă. Hărţile localităţilor (sectorizarea, în termeni de specialitate), oferite de Ministerul Administraţiei şi Internelor, s-au dovedit inutile într-o mulţime de locuri.

Au fost descoperite cartiere întregi ce nu apăreau în documentele oficiale, dar cu locuinţe pe care se plăteau la timp impozitele locale, străzi fără nume, case nenumerotate, două-trei străzi purtând acelaşi nume sau locuri unde casa cu numărul 1 se afla la mijlocul străzii. În sate, situaţia stă şi mai rău: de obicei, străzile şi uliţele pur şi simplu nu poartă niciun nume. Oamenii locului le identifică prin expresii de genul „la vale", „la deal" sau, dacă au avut cumva un locuitor rămas în memoria comunităţii, cu denumiri necunoscute GPS-ului (Sistemul de Poziţionare Globală), precum „uliţa lui Baros".

Extinderea haotică a localităţilor

Nu se întâmplă doar în localităţi obscure, unde se sfârşesc drumurile, ci chiar şi-n Bucureşti, unde există zone în care se rătăcesc până şi taximetriştii cu vechime. De vină au fost oamenii, care au construit fără autorizaţii şi fără să se înscrie la cadastru, dar şi primăriile, care au acordat la întâmplare numere de casă şi au botezat străzile fără a verifica dacă mai există vreuna cu acelaşi nume.

Toate aceste nereguli vor dispărea la sfârşitul anului viitor, când va intra în funcţiune Registru Electronic Naţional al Nomenclaturii Stradale (RENNS), cel care va face ordine pe străzile României.

Măsurătorile se vor face gratuit

Mai întâi se va face strandard