Valeriu Sterian nu era un tip care umbla cu săru’mâna. Era direct, uneori ironic sau clonţos, crede Andrei Partoş.
Jurnalistul şi omul de radio Andrei Partoş a fost unul dintre prietenii foarte buni ai lui Valeriu Sterian. Totul a început în facultate, în anii ’70: "Eu eram spre final de facultate şi prezentam la Casa Studenţilor şi la Universitas programe de muzică. În mod firesc, pe toţi ăia cei care veneau să cânte – folk, de regulă, dar şi rock – îi pregăteam tot eu. Eu mergeam că aveam treabă, el că era invitat", spune Andrei Partoş. Cum ce se-aseamănă se-adună, "amândoi fiind mai clonţoşi, mai certăreţi cu oamenii, ne-am simpatizat din prima". Chiar dacă fluxul întâlnirilor a variat pe parcursul vieţii, prietenia lor a fost una de cursă lungă. "Aveam tot felul de momente în care ne întâlneam. Făceam şi party-uri împreună. Dar eu nu făceam parte din gaşca lui constantă. Ne întâlneam pe alte căi, dezbăteam probleme. E printre puţinii artişti cu care am avut relaţia de vizită la domiciliu", povesteşte Andrei Partoş.
VIAŢA CU VALI. "Ne mai ciondăneam la diverse spectacole în care chiar eu prezentam. Eram printre puţinii care îi spuneau lui Vali nişte lucruri pe care alţii nu îndrăzneau să i le spună. Unii îmi spuneau atunci: «Uite ce a zis Vali!» sau «Uite ce a făcut pe scenă, iar i-a înjurat pe ăia». Vali se răţoia la oameni. În majoritatea cazurilor eram de acord cu el. Când nu eram, atunci îi atrăgeam atenţia în culise. Îi spuneam: «Bă, nu mai face!». Dar el nu n-o făcea ca să iasă în faţă, ci aşa simţea el", spune Andrei Partoş.
MICI CONTROVERSE. Muzica sa a fost de multe ori judecată prin alte unghiuri decât grila artistică: "Unora nu le-a plăcut că avea plete, unora li se părea neîngrijit, altora nu le-a plăcut că nu s-a preocupat să-şi pună dinţii. Fuma mult şi era normal că avea o problemă de ţinută. Toate astea ţ
