Într-un studiu din 1962 despre Pearl Harbor, istoricul american Roberta Wohlstetter a demonstrat clar că atacul surpriză al japonezilor asupra unei baze navale americane ar fi trebuit să fie mult mai puţin surprinzător, deoarece existau semne de avertizare, cunoscute de guvernul SUA.
Aceste avertismente, totuşi, nu au fost uşor de înţeles înainte de atacul din decembrie 1941 şi, oricum, nu a existat o comunicare foarte bună în cadrul armatei americane.
„Este mult mai uşor să-ţi dai seama după evenimentul în sine care erau semnele relevante şi care nu. După eveniment, un semnal devine foarte clar, dar înainte semnul este obscur şi cu multe înţelesuri“, spunea Wohlstetter în volumul „Pearl Harbor: Avertisment şi Decizie“ (Pearl Harbor: Warning and Decision).
Deşi evenimentele din Boston nu au fost la nivelul celor de la Pearl Harbor, împărtăşesc anumite similarităţi, care, deseori, caracterizează desfăşurarea lor: semne de avertizare trecute cu vederea şi neînţelese în context, care, dacă ar fi fost împărtăşite la scară mai mare, ar fi putut conduce la evitarea atacurilor, susţine analistul Peter Bergen de la CNN.
Semnele de avertizare pentru Boston
Agenţia de securitate rusă, FSB, a anunţat FBI în 2010 că Tamerlan Ţarnaev, cel mai mare dintre fraţii suspecţi de atentatul din Boston, era „radicalizat“ (transformat într-un extremist, n.r.). FBI l-a investigat atunci, dar n-a găsit nimic „defavorabil“.
Şi, totuşi, FBI nu ştia că, la un an după investigaţie, Ţarnaev s-a reîntors în SUA după o vacanţă de şase luni în Dagestan şi Cecenia, locuri cunoscute pentru militanţii islamişti. Acest lucru ar fi trebuit să tragă un semnal de alarmă pentru FBI şi să fie pus sub supraveghere. Un oficial al Vămilor şi Protecţiei Graniţelor din FBI a fost informat de reîntoarcerea lui Ţarnaev, dar, din cauză că FBI înc