Persoanele care au petrecut şase ore pe zi pentru a căuta informaţii în presă şi a privi la televizor imagini cu atentatul de la maratonul din Boston, din aprilie, au fost mai traumatizate decât oamenii care s-au aflat la faţa locului, conform unui studiu american citat de AFP.
Într-un studiu, publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS), cercetătorii au analizat consecinţele psihologice ale expunerii repetate la violenţă, prin intermediul surselor de informare tradiţionale şi digitale, după atentatul de la maratonul din Boston, primul atentat din Statele Unite după evenimentele din 11 septembrie 2001.
Pe 15 aprilie, două bombe artizanale au explodat în apropiere de linia de sosire la maratonul din Boston, atentat soldat cu trei morţi şi 260 de răniţi, unii cu membrele amputate.
Imaginile cele mai violente ale atentatului au fost cenzurate sau blurate de televiziuni, însă numeroase materiale video neprelucrate de la faţa locului au fost publicate de martori pe reţelele de socializare.
"Ceea ce ne-a frapat a fost impactul pe care l-au avut aceste imagini - inclusiv asupra persoanelor care nu erau prezente la faţa locului, în acea zi. Acoperirea mediatică a provocat mai multe reacţii accentuate la stres decât experienţa în sine", a explicat Roxane Cohen Silver, profesor de psihologie la Universitatea Irvine din California, una dintre autoarele studiului.
Stresul accentuat se defineşte printr-un ansamblu de simptome, cum ar fi gânduri obsesive, stare de hiperalertă permanentă şi flashbackuri.
Cercetătorii au rugat 4.675 de participanţi la studiu să precizeze cât de mult au urmărit prezentarea în presă a atentatului, într-un interval de două - patru săptămâni după ce acesta s-a produs, şi să dea informaţii despre starea lor psihologică.
Deşi martorii oculari au dat mai multe semne de stres şi au manifes
