În loc să fie un deliciu, unele sortimente sunt preparate doar pe bază de apă şi substanţe chimice nocive, menite să le asigure un gust irezistibil. Vara a trecut, dar îngheţata are încă În loc să fie un deliciu, unele sortimente sunt preparate doar pe bază de apă şi substanţe chimice nocive, menite să le asigure un gust irezistibil.
Vara a trecut, dar îngheţata are încă mare căutare, pentru efectul răcoritor şi aromele ei caracteristice care "încântă" papilele gustative ale oricărei persoane, indiferent de vârstă. Totuşi, un sortiment de îngheţată are propriile-i însuşiri care trebuie cunoscute, nu ascunse de ochiul cumpărătorului.
În România sunt peste 20 de producători de îngheţată, care oferă o gamă variată de aproximativ 200 de produse. Fabricanţii autohtoni încearcă să prezinte îngheţata drept cel mai indicat desert, argumentând că acest produs este mai ieftin şi mai puţin caloric decât dulciurile tradiţionale.
Statisticile arată că, anual, un român consumă, în medie, cam un kg de îngheţată - un consum mic faţă de polonezi care mănâncă, anual, patru kg, iar italienii circa 17 kg. Cu toate acestea, statisticile arată că, faţă de anul 1990, în România, consumul de îngheţată s-a dublat, iar în următorii ani se estimează o creştere a consumului de îngheţată ca urmare, în principal, a puterii de cumpărare şi a modificării comportamentale a consumatorilor.
Grăsimea laptelui n-are rival
Experţii Asociaţiei pentru Protecţia Consumatorilor din România (APC România) au studiat mai multe sortimente de îngheţată şi vin cu lămuriri menite să diferenţieze sortimentele din această categorie. Îngheţata bună este cremoasă, fragedă, şi chiar dacă este rece, dinţii nu îngheaţă când se muşcă din ea. Aceasta este o îngheţată în care nu este încorporată apă şi care a fost fabricată cu mult lapte sau smântână.
Laptele este unul
