Dacă peste hotare lucrările sculptorului Constantin Brâncuşi se vând cu zeci de milioane de dolari, urmaşii săi din ţară îi batjocoresc opera şi numele prin păstrarea unor „clone“ în localitatea Uricani, condusă de edilul Dănuţ Odagiu Buhăescu, autorul copiilor.

În curând se împlinesc doi ani de când peste copiile executate la Uricani după Masa Tăcerii şi Poarta Sărutului s-a aşternut tăcerea. O linişte izvorâtă din complicitatea autorităţilor locale din Uricani şi a celor din Bucureşti, responsabile cu păstrarea intactă a numelui şi moştenirii pe care Constantin Brâncuşi a lăsat-o în ţară. Cea mai importantă parte a sculpturilor brâncuşiene din România se păstrează la Târgu Jiu, dar două copii infidele au apărut în urmă cu aproape doi ani în oraşul hunedorean Uricani. În vara anului 2008, în mintea primarului din Uricani, Dănuţ Odagiu Buhăescu, încolţea ideea creaţiei, astfel că le-a propus consilierilor locali realizarea unor copii ale operelor brâncuşiene de la Târgu Jiu: o masă cu 12 scaune şi o poartă, lucrările fiind executate din marmură şi amplasate într-un cartier din localitate. Pentru a-şi justifica demersul şi pentru a elimina acuzaţiile că a clonat opere intrate de mulţi ani în patrimoniul UNESCO, „artistul“ Buhăescu şi-a intitulat creaţiile „Masa Centrală“ şi „Poarta de Intrare“, obiecte ce pot fi observate şi astăzi la Uricani.

Construite cu bani de la guvern...

Interesant este că finanţarea pentru clonarea operelor brâncuşiene, tratate cu indiferenţă de autorităţile responsabile, atât la nivel local, cât şi central, a fost făcută cu fonduri de la guvern. Astfel, Primăria Uricani a beneficiat, în 2008, de o finanţare de la fondul de mediu, pentru realizarea unui spaţiu verde. Valoarea proiectului a fost de 500.000 de lei, contribuţia locală fiind de 100.000 de lei. Cea mai mare parte din fonduri a fost însă folosită p