Reprezentanţii unuia dintre cele mai mici neamuri din lume, huţulii, oameni ai munţilor şi pădurilor, creatori de artă şi călăreţi pricepuţi, s-au adunat ieri la Herghelia Lucina, ţara calului huţul, pentru a păstra vii tradiţiile şi istoria lor, prin vorbă, cântec şi joc.

Dealurile Lucinei, acest tărâm de basm, care încântă ochii şi sufletul oricărui om care ajunge acolo, s-au umplut de oameni, o forfotă continuă, dar deloc gălăgioasă, bunul-simţ al oamenilor de aici şi respectul pentru natură făcându-se simţite.

Două trăsuri, purtate cu viteză pe coastele muntoase ale Lucinei, de cai huţuli, au adus invitaţii de seamă ai acestui festival, în vreme ce huţuli, călare pe cai huţuli, le deschideau calea, către zona în care s-au adunat peste 1.500 de localnici şi turişti.

Primul care a luat cuvântul a fost primarul din Moldova Suliţa, Petru Jecalo, care le-a vorbit oamenilor despre originile huţulilor, ale calului huţul, dar şi despre istoricul Hergheliei Lucina.

“În anul 1856 s-a înfiinţat herghelia de cai huţuli de la Lucina, sub comanda cavalerului colonel Martin Von Hermman, infanterist, această rasă fiind apreciată de armata austriacă datorită abilităţilor excepţionale de a se strecura pe potecile de munte, pe marginea prăpăstiilor, dar şi datorită faptului că putea duce o încărcătură impresionantă pe samar, nefiind pretenţioasă la condiţiile de hrănire, prezentând o rezistenţă şi un grad de adaptabilitate excepţionale”, a explicat Petru Jecalo, dând citire istoricului Hergheliei Lucina.

Un vechi obicei huţul

Directorul tehnic al Direcţiei Silvice Suceava, Valerian Solovăstru, care a fost prezent la toate ediţiile Festivalului Huţulilor, a remarcat cum acest festival a crescut, de la un an la altul, atrăgând din ce în ce mai multă lume.

“În urmă cu trei săptămâni, aici a avut loc adunarea generală a crescătorilor de ca