Strategia Guvernului în domeniul infrastructurii rutiere include finalizarea Autostrăzii Transilvania, o lucrare veche de aproape 10 de ani, dar şi începerea unor autostrăzi noi, precum Autostrada Vest - Est (Târgu Mureş - Iaşi - Ungheni) şi Autostrada Sudului (Bucureşti - Timişoara).

Alte proiecte din programul de guvernare 2013-2016, care nu include însă şi o estimare a numărului de kilometri de autostradă care vor fi construiţi, sunt finalizarea Autostrăzii Nădlac - Arad - Bucureşti (Coridorul IV), realizarea Coridorului IX paneuropean (Autostrada Bucureşti - Ploieşti - Focşani - Bacău - Paşcani), finalizarea tronsonului Braşov - Predeal - Comarnic şi a centurii Bucureşti la profil de autostradă (nord şi sud).

Proiectul autostrăzii Braşov-Borş, denumit Autostrada Transilvania, a fost aprobat în 2003 şi început în 2004, în baza unui contract de 2,2 miliarde de euro încheiat cu compania americană Becthel care trebuia executat până cel târziu în 2012. Pe fondul disputelor politice iniţiate de partidele care s-au succedat la guvernare şi fără bani alocaţi de la buget, proiectul de 415 kilometri a fost derulat într-un ritm lent, iar până în prezent nu au fost executaţi decât 52 kilometri.

Premierul Victor Ponta a declarat în noiembrie, la finalizarea tronsonului Cernavodă-Medgidia al Autostrăzii Soarelui, că vrea ca în următorii patru ani România să aibă alte câteva autostrăzi esenţiale, el spunând că "nu dă cifre pentru că au dat alţii înaintea lui şi s-au făcut de râs".

El a susţinut că autostrăzile reprezintă singura şansă ca România să se dezvolte.

"În strânsă concordanţă cu strategia construcţiei de autostrăzi, vor fi realizate coridoare de legătură cu acestea prin intermediul drumurilor europene şi drumurilor expres analizate din perspectiva tipurilor de coridoare cu trafic intens, în concordanţă cu definirea polilor de dezvolt