Mai multe organisme internationale pledeaza, in ultimii ani, pentru tratarea in acelasi registru moral si legal a nazismului si comunismului. In ultima vreme, s-au inmultit luarile de pozitie internationale pentru condamnarea comunismului si echivalarea acestuia cu nazismul. Pe 2 aprilie 2009, Parlamentul European a adoptat o substantiala rezolutie cu titlul "Constiinta europeana si totalitarismul", pentru a marca trecerea a 20 de ani de la caderea comunismului. Rezolutia isi exprima respectul pentru victimele regimurilor totalitare si nedemocratice din Europa si ii omagiaza pe cei care au luptat impotriva tiraniei; subliniaza importanta memoriei si a adevarului pentru reconcilierea nationala; critica restrictionarea accesului la documente istorice in unele state membre; condamna decis orice forma de crima impotriva umanitatii si incalcarea drepturilor omului de catre regimurile nedemocratice; solicita prezervarea memoriei istorice si finantarea substantiala a activitatii de cercetare; si, nu in ultimul rind, face apel pentru declararea zilei de 23 august, data semnarii infamului pact Ribbentrop-Molotov, ca zi europeana de comemorare a victimelor tuturor regimurilor totalitare si autoritare. Punctul privind 23 august prelua in textul acestei rezolutii o declaratie mai veche a Parlamentului European, din 28 septembrie 2008, privind declararea zilei cu pricina ca moment de comemorare a victimelor stalinismului si nazismului. Asadar, rezolutia extinde aria de acoperire - din motive despre care voi da citeva detalii mai incolo - de la cele doua totalitarisme paradigmatice la toate regimurile nedemocratice. Parlamentul European a invocat ca temei pentru aceasta rezolutie si activitatea asa numitelor "Comisii ale adevarului" - si, sa nu uitam, in Romania au existat doua astfel de comisii, una privind Holocaustul - Comisia Wiesel, cealalta privind dictatura comunista - Comi