Vaclav Klaus Presedintia ceha a Uniunii Europene, care se va incheia la 30 iunie, ar putea intra in istorie pentru parcursul sau dificil, dar si pentru momentele memorabile oferite in timpul celor sase luni de mandat, comenteaza publicatia Financial Times, in editia electronica. Presedintia ceha ar putea ramane in istorie, de exemplu, pentru controversata opera de arta in care Franta era prezentata ca o tara aflata permanent in greva, Germania ca o retea feroviara in forma de svastica, Bulgaria ca o toaleta, iar Romania ca un parc avandu-l ca tema pe Dracula. Alte motive ar fi discursul presedintelui ceh, euroscepticul Vaclav Klaus, din februarie in Parlamentul European, conform caruia insistenta comunitatii pe integrarea politica aminteste de suprimarea gandirii libere in regimurile comuniste, refuzul acestuia de a semna Tratatul de la Lisabona in pofida ratificarii lui de Parlament, sau declaratiile premierului ceh, Mirek Topolanek, care a calificat strategia lui Barack Obama de combatere a recesiunii economice drept un drum catre iad. Spre deosebire de Slovacia, primul stat est-european care a detinut aceasta functie fara incidente, presedintia ceha a fost marcata de evenimente pe care nu le-a putut influenta. Astfel, ofensiva israeliana din Fasia Gaza si disputa ruso-ucraineana privind livrarile de gaze, care a afectat Europa in plina iarna, au accentuat capacitatile limitate ale Europei de a aplana conflicte internationale printr-o diplomatie eficienta. Pe de alta parte, presedintia ceha a fost dezavantajata de comparatia cu presedintia franceza careia i-a succedat si care a fost considerata una dintre cele mai dinamice si mai eficiente din ultimii zece ani. Dar momentul culminant l-a constituit criza politica interna din Cehia, care s-a incheiat cu demisia premierului Topolanek in martie, cand presedintia UE a fost asigurata de interimat.

Va