Guvernul s-a angajat fata de FMI si UE sa imbunatateasca performanta anumitor regii autonome si societati comerciale detinute de stat si a lansat ideea nastrusnica de “management privat” ca si cum managerii de pana acum ar fi altceva decat persoane particulare. Procesul desenat de guvern este stufos, scump si inutil, scrie Emil Stoica pe blogul Jeopardy.
Stufos: pentru ca este nevoie de mai multi pasi pentru desemnarea managerului, de 2 procese de selectie si de cateva initiative legislative.
Scump: pentru ca orice activitate stufoasa costa, iar compensatiile managerilor sunt (potential) peste ce castiga manageri in alte firme occidentale de 10 ori mai mari. In plus, membrii comisiei de selectie (numiti de stat) vor primi pana la 40% din compensatia “managerului privat”.
Inutil: pentru ca deja avem legislatie in domeniu, pentru ca deja aceste firme au un consiliu de administratie iar numirea noii comisii de selectie ramane tot in mana statului. Doar ca membrii noii comisii de selectie sunt muuuult mai bine remunerati. Cine ar impiedica consiliile de administratie actuale sa angajeze o firma de recrutate pentru a angaja un CEO competent (si care ar fi platit mai putin)?
In plus, nimeni nu garanteaza ca aceste firme vor fi depolitizate: membrii consiliilor de selectie sunt numiti de minister, sunt ei competenti sa aleaga corect? Sau cine ne asigura ca nu vor fi angajati prieteni politici? Sau chiar cine ne va garanta ca managerul privat nu va fi influentat in a angaja pe baiatul primarului X care e cumatrul ministrului Y care numeste pe finul Z in comisia de selectie?
Cine imi garanteaza ca “managerul privat” nu va semna contracte ce ii sunt favorabile lui personal? Cine il controleaza si cine numeste controlorii? Se ofera cineva voluntar de la guvern sa raspunda la intrebarea asta? Oare cumva Curtea de Conturi, o instit
