Chiar şi cele mai sănătoase legume şi fructe îşi pierd calităţile nutritive şi devin toxice dacă sunt prăjite sau dacă sunt preparate un timp îndelungat. Atenţie trebuie să acorzi şi vaselor pe care le foloseşti la gătit, dacă vrei ca alimentele să rămână sănătoase.
Prăjirea cărnii şi legumelor
Dacă am face un top al greşelilor care transformă hrana sănătoasă într-una nocivă, pe primul loc ar fi prăjirea ei. Vitaminele din alimente, în special vitamina C şi cele din grupul B, se pierd într-o proporţie mult mai mare prin prăjire decât prin fierbere, gătire în abur, înăbuşire sau prin coacere. Pentru că prin prăjire se distrug şi o mare parte din fibre, alimentul respectiv va avea, la finalul preparării, un indice glicemic mai mare decât cel iniţial.
La acesta se adaugă şi caloriile uleiului sau unturii utilizate la prăjire. Cartofii fierţi, de exemplu, au doar 90 kcal/100 g, pe când cei prăjiţi au 270 kcal/100 g. Majoritatea românilor folosesc uleiul de floarea-soarelui la prăjire. Însă el nu rezistă la temperaturi înalte, generând compuşi toxici cu potenţial cancerigen. Acelaşi lucru se întâmplă şi în urma prăjirii amidonoaselor (cartofi, porumb, orez), întrucât, la temperaturile mai mari de 180 de grade Celsius, amidonul se degradează în substanţe periculoase pentru sănătate.
Folosirea borşurilor industriale
Ciorbele, indiferent că sunt preparate doar din legume sau conţin şi carne, sunt sănătoase şi recomandate de nutriţionişti în alimentaţia zilnică. Însă ele pot deveni nesănătoase dacă folosim la preparare sare de lămâie, borşuri şi baze de ciorbe industriale sau „fix-uri".
Acestea conţin aditivi alimentari meniţi să îmbunătăţească gustul, dar care au consecinţe negative asupra organismului.
Gătirea excesivă
Dacă sunt prăjite, fripte sau fierte excesiv, alimentele pot deveni nocive. Arsura generată de prăjirea sau de