Din pachetul de beneficii extrasalariale pe care îl primeşte un angajat, bonurile de masă lipsesc doar în cazuri rare. Par un avantaj neglijabil, însă răspândirea lor atât de largă a format o piaţă de peste un miliard de euro. De unde vin aceste tichete şi de ce au devenit angajaţii dependenţi de ele?

La supermarket, mulţi scot la casă numerar, ceva mai puţini plătesc cu cardul şi poate la mai bine de jumătate dintre cei care stau la rând în faţa noastră vedem celebrele tichete de masă. Le scot tacticos, le completează pe loc şi le desprind unul câte unul din carnetul special în care sunt legate.

Şi le vedem tot mai des, atâta vreme cât numărul de magazine cu care emitenţii de tichete au încheiat parteneriate şi numărul angajaţilor care le primesc la salariu au atins un nivel impresionant. Iată şi cifrele: din circa 4,2 mil. angajaţi, peste două milioane primesc bonuri de masă de la companiile unde lucrează, scrie revista Business Magazin.

Trebuie spus că aceste tichete sunt oferite doar în mediul privat, care cuprinde circa 4,3 milioane de salariaţi, ceea ce conferă o altă amploare cifrei prezentate iniţial - jumătate dintre angajaţii eligibili primesc acest beneficiu. Şi numărul magazinelor care acceptă această modalitate de plată este mare. "Tichetele emise de Edenred sunt acceptate în 50.000 de magazine afiliate din toată ţara", spune Iulian Alexe, directorul de marketing şi comunicare al emitentului de tichete Edenred, fostul Accor Services, cel mai mare jucător de pe piaţa tichetelor.

89% din companii oferă tichete de masă angajaţilor

De altfel, potrivit studiului salarial şi de beneficii PayWell 2010 realizat de PricewaterhouseCoopers, tichetele de masă reprezintă cel mai oferit beneficiu de companiile din România - 89% din companiile chestionate spun că includ acest beneficiu în pachetul extrasalarial al