Printre numeroasele neamuri boieresti din Moldova se numara si Tudurestii, al caror nume are rezonanta greaca, dar ar putea proveni si din patronimizarea unei pronuntii regionale a numelui “Tudor” sau ar putea fi de origine albaneza. Pe site-ul actual al Primariei Barladului, printre casele cu valoare istorica din acest oras, apare si casa Tuduri, ceea ce constituie o binevenita aducere in actualitate a acestei familii, devenita cunoscuta atat prin legaturile ei de rudenie, cat si prin proeminenta anumitor urmasi ai ei, precum medicul Alexandru Saabner-Tuduri.
Un document din 1816 amintea casele clucerului Manolachi Tuduri de la Baltati (in fostul judet Covurlui). Acelasi personaj apare si in des citata Arhondologie a Moldovei a paharnicului Constandin Sion, unde numele familiei este mentionat sub forma “Tudori”: “Doui neamuri: cel intai si mai vechi sunt aceia de la tinutul Galatilor, fiii clucerului Manolachi Tudori, banul Vasile, sardarul Ionita si Gheorghi, care toti au murit si copii au ramas, numai de la banul Vasile (...); iar ceilalti, de la tinutul Putnei, precum au fost banul Neculai, comisul Grigoras si cel mai mare frate, sardarul Ilie Tudori sunt arnauti, fiii lui Tudori, care au luat pe fata unui Dima, vornic de Vrancea, din care au iesit acesti Tuduriesti. Banului Neculai i-au ramas numai un fiu, sardarul Vasile, facut cu fata paharnicului Grigoras Similachi; comisului Grigoras, doi fii: spatarul Costachi si Grigori nascut cu Marghioala, fata slugerului Alexandru Stamatin; iar sardarului Ilie i-au ramas trei fii, nascuti cu o fata Cosmuleasca, de la tinutul Tutovei, de pe care au avut mosie la Calimanesti. Cel intai este spatarul Aleco Tudori din targul Barladului; al doile, caminarul Costin din Iasi; si al treile, Matachi, ce-i politar in Focsani” (editia a II-a, p.281). Familia care s-a perpetuat in secolul XX a fost cea de-a doua, mai prec
