Dispariţia elitei politice în accidentul aviatic din 10 aprilie 2010 nu a determinat societatea poloneză să strângă rândurile, ci a adâncit diviziunile existente, remarcă \"The Guardian\". Sursa: AP
Tragedia aviatică produsă lângă oraşul Smolensk, din Rusia, în care şi-au pierdut viaţa preşedintele polonez Lech Kaczynski, soţia sa şi alte 94 de persoane, majoritatea demnitari de rang înalt, a deschis o nouă rană peste o veche cicatrice - uciderea a 22.000 de ofiţeri şi intelectuali polonezi de către NKVD, poliţia secretă sovietică, la Katyn, în anul 1940.
Pe 10 aprilie 2010, preşedintele Kaczynski şi membrii delegaţiei pe care o conducea ar fi trebuit să participe la comemorarea a 70 de ani de la masacru, alături de oficialii de la Moscova. Asta după ce Rusia acceptase, în cele din urmă, să-şi asume responsabilitatea pentru crimele NKVD-ului din pădurea Katyn. Însă prăbuşirea aeronavei Tupolev Tu-154M, la bordul căreia se afla elita politică poloneză, a spulberat orice speranţă de reconciliere.
Ură şi durere
O minoritate extrem de vocală în Polonia refuză să creadă că prăbuşirea aeronavei a fost un accident şi are propria versiune: în spatele catastrofei aviatice se află un complot al Rusiei.
"Ceaţa artificială" şi ruşii din turnul de control al aeroportului din Smolensk sunt arătaţi cu degetul de adepţii teoriei conspiraţiei. Aceştia "nu constituie mai mult de 20% din populaţia Poloniei, dar sunt reprezentaţi de principalul partid de opoziţie, Lege şi Justiţie", condus de fratele lui Lech Kaczynski, Jaroslaw, notează "The Guardian".
Jurnaliştii britanici scriu şi despre gruparea poloneză "Apărătorii Crucii", pentru care premierul Donald Tusk şi actualul şef al statului, Bronislaw Komorowski, sunt "complici" ai Moscovei sau, în cel mai bun caz, "neghiobi". Practic, este vorba despre un conflict între
