Construcţia stadionului a fost întârziată de schimbările aduse proiectului. „Adăugarea” acoperişului retractabil, ridicarea terenului cu un metru şi montarea unor stâlpi de susţinere au mărit costul final.
„Adevărul" vă prezintă povestea Stadionului „Naţional" din Bucureşti. A celui vechi, care a purtat, timp de circa patru decenii, numele „23 August". Şi a celui nou, care urmează a fi inaugurat la meciul cu Franţa (6 septembrie). Astăzi vă prezentăm modul în care preţul noii arene a crescut considerabil faţă de prima estimare. Construcţia a necesitat o investiţie de peste 200 de milioane de euro, însă aceasta nu este cea mai scumpă din Europa.
În comparaţie cu „Commertzbank Arena" din Frankfurt după care a fost preluat proiectul arhitectonic, „Arena Naţională" din Bucureşti a fost construită într-un timp ceva mai lung: 44 de luni, între noiembrie 2007 şi august 2011. De asemenea, costul stadionului din capitala României, comparativ cu cel din oraşul german, a fost estimat, în timp, ca fiind mai mare cu ceva milioane de euro. De unde aceste diferenţe?
S-a dat şi o mică „bătălie" între politicieni
Contractul dintre Primăria Municipiului Bucureşti, reprezentată atunci de primarul Adriean Videanu, şi Max Bogl & Astaldi, realizatoarea proiectului, a fost semnat în aprilie 2007. Potrivit estimărilor de atunci, „Arena Naţională" urma să coste 119 milioane de euro. Ulterior au apărut diverse probleme care au ridicat preţul. Mai întâi, s-a constatat că pânza freatică din zona pe care era amplasat stadionul se afla mai sus decât se estimase iniţial. Aşa că s-a decis ca suprafaţa pe care urma să fie plantat gazonul să se înalţe cu circa un metru.
O modificare importantă a stadionului a survenit în momentul în care s-a pus problema ca şi suprafaţa de joc să fie acoperită, nu numai tribunele. Proiectul a fost schimbat din mers
