Fondul Monetar International a calmat temerile est-europenilor cu privire la o criza financiara "totala" in regiune. In ultimele luni, bancile-mama straine din economiile cel mai grav lovite de criza - Romania, Ungaria si Serbia - s-au angajat in mod colectiv sa-si sprijine filialele, facand retragerea foarte putin probabila, anunta Forbes, intr-un editorial semnat de Nouriel Roubini, profesor la Stern Business School din cadrul New York University.
Chiar si cu ajutorul FMI, aceste economii nu sunt imune la criza. De interes special sunt dificultatile cu care guvernele din Europa de Est s-ar putea confrunta, in conditiile in care acestea incearca sa creeze un echilibru intre ambitiile electorale si realitatile economice, continua editorialistul Forbes.
Fata de practicile din timpul crizei asiatice, FMI a aratat flexibilitate in negocierile cu statele europene. Fondul si-a relaxat cererile in ceea ce priveste reforma agrara in Ucraina si a acceptat tinte de deficit bugetar mai mari decat stabilise initial in Romania, Ungaria, Letonia, Serbia si Ucraina.
Romania ar putea pune, insa, Fondul Monetar intr-o pozitie dificila. Prabusirea brusca a guvernului a lasat un vid politic si a crescut temerile cu privire la capacitatea tarii de a respecta acordul de 20 de miliarde de euro. Concluzia celei de-a doua revizuiri a programului FMI este programata pentru decembrie si implica o plata de 1,5 miliarde de euro. O parte dintre analisti asteapta, insa, ca plata sa fie amanata. Iar ingrijorarile cele mai mari sunt cu privire la faptul ca situatia politica incerta ar putea afecta viabilitatea intregului program, conchide Nouriel Roubini.
Fondul Monetar International a anuntat, joia trecuta, amanarea vizitei de evaluare la Bucuresti pana la clarificarea situatiei politice si formarea unui nou Guvern, dupa ce Cabinetul Boc a fost demis
