Doamne, da-mi puterea sa inteleg anumite lucruri care se petrec in banci, ca nu mai stiu ce sa cred. Uite Doamne, aud ca ar exista pe undeva pe la noi un presedinte de banca caruia cred ca i-ai luat mintile, Doamne. Tii minte cum isi punea Ceusescu tablouri cu el in fiecare birou? Ei bine, aud ca seful bancii asteia si-a pus cate un tablou cu el in birourile fiecarui director de sucursala/agentie din tara.
Ce i-ai facut Doamne de l-ai intaratat atat de mult, incat se crede acum competitorul Tau direct? Omul se poarta in banca respectiva ca pe propria mosie, Doamne. Din simple servicii face Directii, ca sa poata pune Directori, carora le da masini de serviciu desi aia nu au carnet de conducere. Tin minte, Doamne, cum era cand a venit in banca. Le-a spus tuturor ca vrea sa schimbe totul si ca ii roaga pe toti sa-i scrie pe mail solutii, idei, propuneri… Primul naiv care a picat in plasa a fost un tanar care chiar credea in vorbele Sefului. I-a trimis omul pe mail cateva propuneri de optimizare a muncii in departamentul in care lucra. L-a zburat in secunda doi, Doamne. Cum adica isi permite un nenorocit sa-i arate Lui cum se face treaba intr-o banca?
Stii de ce iti scriu, Doamne? Ca uite, mi-e teama ca intr-o zi asta iti va lua locul. Si ne va ameninta nu cu focul Iadului, cum faci tu, ci cu cel al Comisioanelor. Ca omul isi va face bancheri dupa chipul si asemanarea sa si atunci sa te tii, Doamne! Sigur ca deocamdata exerseaza miracole simetrice celor ale tale. Asta nu inmulteste painile, ci le face sa dispara. Tu inviai oamenii din morti, asta te baga in mormant. Ca si Tine, Doamne, nici el nu e inteles de ai lui. Numai ca vezi tu Doamne, daca tu erai scuipat in fata, lui Dumnezeu cel mic nu indrazneste nimeni sa-i faca asta. Cel mult il injura pe la spate.
Tu ai suferit din cauza oamenilor. In cazul lui Dumnezeu cel mic, oamenii sufe
