Preşedintele UDMR are oportunitatea de a susţine, din nou, ideea autonomiei locale în Ţinutul Secuiesc. "Ne bucurăm că miniştrii guvernului Boc au vizitat Ţinutul Secuiesc pentru a afla cu ce probleme se confruntă localnicii. Sursa: Răzvan Vălcăneanțu

Însă, din punctul nostru de vedere, singura soluţie este autonomia locală şi nu vizitele oficialilor de la Bucureşti, cu promisiuni. Pentru cetăţenii români de naţionalitate maghiară, autonomia locală reprezintă o posibilitate de rezolvare a unor probleme economice, de specific cultural şi educaţional, precum şi de păstrare a identităţii de grup. Atenţie însă - autonomia locală nu înseamnă şi autonomie politică. Nu vrem să fie creată o entitate statală în interiorul României", explică Marko Bela.

EVZ: Cum veţi comemora pe 15 martie cei 161 de ani de la Revoluţia ungurilor din Pesta împotriva habsburgilor de la Viena?

Marko Bela: Este deja o tradiţie ca în fiecare localitate sau judeţ din România, unde avem comunităţi maghiare, pe 15 martie a fiecărui an să organizăm festivităţi şi mitinguri. Trebuie să spun că, faţă de situaţiile din 1990-1991, când au existat împotriviri ferme faţă de aceste manifestări, situaţia a evoluat în mod pozitiv. Ne amintim cu tristeţe de tragicele evenimente de la Târgu-Mureş.

De această dată am semnale că nu vor exista astfel de tensiuni. România a înţeles, în sfârşit, că trebuie să respecte şi istoria minorităţii maghiare, chiar dacă nu este întru totul de acord cu evenimentele comemorate. Astăzi vom folosi la comemorări, în mod liber, drapelul maghiar şi imnul naţional. Discursurile noastre se vor axa, printre altele, pe situaţia economică a Ţinutului Secuiesc şi pe autonomia teritorială.

Rămâne valabilă sintagma „Autonomie şi sărăcie în secuime”, emisă de Societatea Academică Română în 2006?

Pot spune că, în România, sunt jud