Ziua Pământului, anual marcată pe 22 aprilie, a fost fondată de senatorul american Gaylord Nelson în anul 1970, cu scopul de a trezi clasa politică din dezinteresul pe care il arată faţă de mediu.

Ziua Pământului a fost celebrată în primul an de circa 20 milioane de cetăţeni americani, în marea lor majoritate tineri şi foarte tineri. După 2 decenii, în anul 1990, peste 200 milioane de oameni din 141 de ţări au transformat Ziua Pământului într-o manifestare de amploare în istoria omenirii. În fiecare an, pe suprafaţa Pământului ajunge circa 30000 de tone de praf interplanetar. Praful şi rocile ce se deplasează spre Pământ cu viteză înaltă de multe ori pătrund în atmosferă şi ard, creând efectul de "stele căzătoare" În întreaga lume au loc, în medie, în jur de 5 cutremure de pământ pe minut. Recordul absolut de ninsoare pe Pământ îl deţine nord-vestul Pacific al Americii. Zăpada de la Muntele Rainier, din statul Washington, s-a depus aici într-un strat de o grosime epică, măsurând nu mai puţin de 28,5 metri, în iarna dintre anii 1971 si 1972. Chiar şi acest record a fost doborât de ninsorile din iarna ’98-’99, din apropierea muntelui Maker, din aceeaşi regiune, unde zăpada depusă a ajuns să măsoare 28,896 de metri înalţime/adâncime. Lumina traversează distanţa de la Soare la Pământ în 8 minute 19 secunde. În timp de lumina ajunge atât de repede la Pământ, unui foton îi trebuie de la 10 până la 170 de mii de ani ca să ajungă din miezul Soarelui până la suprafaţa lui. Energia care este necesară pentru a opri planeta noastră din loc este de 6.3285*1017 megatone de TNT (măsură a energiei eliberate de explozie). În această unitate se măsoară şi bombele nucleare. Spre exemplu, cea mai mare bombă nucleară detonată vreodată (Ţar bomba din URSS) a eliberat „doar” 50 de megatone de TNT. Pământul treptat îşi încetineşte mişcarea. În fiecare an, câte o milisecundă se adaugă