Ministerul Transporturilor, una dintre cele mai „bogate“ instituţii de stat, a avut la dispoziţie în ultimii zece ani (2004-2013) un buget cumulat de peste 25 de miliarde de euro, însă aceşti bani nu s-au reflectat în calitatea sau dezvoltarea reţelei de infrastructură de transport. România are în prezent doar 548 de kilometri de autostrăzi, din care 320 de kilometri inauguraţi în ultimul deceniu, iar pe liniile ferate se circulă cu o viteză medie de doar 43 de kilometri/oră.
Un ministru condamnat la închisoare şi unul încă nedesemnat, o privatizare a operatorului feroviar de stat CFR Marfă în care domneşte incertitudinea şi o serie de proiecte de investiţii care primesc din ce în ce mai puţini bani de la stat pentru a fi continuate – acestea sunt pe scurt principalele probleme cu care se confruntă în ultimele luni Ministerul Transporturilor.
Anul acesta, bugetul Ministerului Transporturilor practic s-a înjumătăţit faţă de anul anterior, în contextul în care de sub autoritatea acestei instituţii a fost scoasă Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR), cu bugete de 1,5-2 miliarde de euro anual. Dacă în prezent CNADNR se află în coordonarea ministrului delegat pentru proiecte de infrastructură Dan Şova, în următoarea perioadă compania responsabilă de şosele ar urma să fie divizată în două noi entităţi, o autoritate de autostrăzi care va rămâne la ministerul lui Şova şi o companie de drumuri naţionale, care se va întoarce la Ministerul Transporturilor.
Ministerul Transporturilor are pe mână anul acesta un buget de circa 6,3 miliarde de lei (1,3 miliarde de euro), după ce la rectificarea bugetară din această vară fonduri de circa 950 de milioane de lei (210 milioane de euro) au fost tăiate de la această instituţie. Peste 1 miliard de lei (230 milioane de euro) va fi tăiat de la proiectele cu finanţare din fo
