În 2007, insula era pe primul loc în topul ţărilor în care se trăia cel mai bine. Azi, jumătate din populaţia Islandei a ajuns în pragul sărăciei, iar ţara e grevată de datorii. Cu toate acestea, dacă ar fi după UE, aderarea ar merge strună.

Comisia Europeană a recomandat deschiderea negocierilor de aderare cu Islanda, proces ce s-ar putea încheia în mai puţin de un an. Grăbirea negocierilor convine Bruxelles-ului şi întrece aşteptările guvernului de la Reykjavik, susţinătorul integrării, ce vedea procesul încheiat abia în 2012. Nu la fel de încântaţi sunt şi islandezii de rând, chemaţi să se pronunţe prin referendum asupra aderării, la 6 martie.

Islanda vrea să fie paradis jurnalistic

„Lovitură de ciocan“ peste fesul musulman

De ce grăbeşte Uniunea Europeană integrarea Islandei, ţară care a fost pe punctul de a da faliment şi de ce islandezii, dornici întâi să să se alăture „Clubului celor 27" par să se fi sucit, ultimele sondaje avansând un procent de 60% antiaderare ? Evoluţia Islandei în ultimii ani şi condiţiile impuse de Marea Britanie şi Olanda oferă răspunsurile.

Bruxelles: Dosarul e bun

Executivul european consideră că Islanda a îndeplinit deja o sumă de criterii dintre cele fixate de UE în materie de democraţie şi drepturi ale omului. Deja în Schengen şi membră a Spaţiului economic european, insula ar fi în măsură să încheie aproape imediat 24 din cele 35 de capitole ale negocierii. La capitolul deficit şi strategie bugetară, sensibile la alte aplicante pentru UE, Bruxelles-ul recunoşte că Islanda mai are de lucru.

Capitolele cu adevărat dificile vor fi, însă, pescuitul şi agricultura.

Poartă către Arctica

Comisia Europeană uită, însă, aceste "amănunte" din cauza interesului strategic pe care îl prezintă insula. Prin intermediul Islandei, UE poate "pune un picior" în regiunea arctică, râvnită