Este o modă răspândită în Occident şi nu numai de a vorbi despre arta sacră, despre întâlnirea cu elementele, despre munţi care leagă cerul de pământ, munţi divinizaţi şi munţi ca lăcaşuri ale zeilor. O emoţie a omului religios contemporan care speră să realizeze experienţa sacrului.

Templul Minakshi, cu peste 30 de milioane de sculpturi pe porţi, care şi astăzi palpită de energie şi de freamătul vieţii

Autorii volumului „Pământ sacru. Monumente sacre", Brian Leigh Molyneaux şi Piers Vitebsky, explorează simbolismul şi semnificaţia unora dintre cele mai fascinante locuri sacre ale lumii. El este organizat tematic în aşa fel încât să releve teme şi preocupări universale, subliniind ideea că Pământul este un rezervor de energie şi putere spirituală - fapt reflectat în liniile de energie telurică din Europa şi în căile dragonilor din China, ca şi stâncile şi munţii sacri întâlniţi pretutindeni în lume, precum Uluru în Australia şi în Canionul Chelly, Arizona, care a constituit un refugiu timp de mii de ani. Imaginile şi structurile fundamentale, create spre a reflecta relaţia omenirii cu Pământul, circuri de piatră şi megaliţi, picturi rupestre şi pietroglife, tumuli funerari, piramide şi temple sunt tratate exhaustiv, în mod ştiinţific, dar pot fi citite şi ca un roman. Cartea este structurată pe câteva capitole: „Când zeii şi eroii cutreierau Pământul" (în care se vorbeşte despre Pământ şi Geneză, căi şi peisaje spirituale), „Energia Pământului", „Conexiunea cu Universul", Lăcaşurile zeilor" (de la Marele Altar de la Ise Honshu, Japonia, la Templul Minakshi, India, de la Watt Arun din Thailanda la Templele Creaţiei din Karnak, Egipt, de la templele egiptene la Teotihuacan din centrul Mexicului), „Arhitectura vieţii după moarte".

O străveche roată tămăduitoare dominând Long Canion Sedona din Arizona

Timp de secole, oamenii şi-au exp