Croaţia va începe un proiect de "îndreptare" a cursului Dunării, iar Serbia ar urma să facă la fel, fapt ce stârneşte nu doar îngrijorarea organizaţiilor care se ocupă de protejarea mediului, dar şi a vecinilor care au acces la Dunăre.
Planurile autorităţilor croate de a redirecţiona cursul Dunării, astfel încât acesta să fie mai navigabil în acest sector, stârnesc îngrijorări în ceea ce priveşte siguranţa mediului natural din nord-estul ţării, informează BBC.
"Fluviul a scăpat până acum de acţiunea buldozerelor pe teritoriul Croaţiei şi Serbiei, în special din cauza războiului din Iugoslavia, care a avut loc în anii 90", a explicat Arno Mohl, expert în conservare la Worldwide Fund for Nature.
Exemplul croaţilor ar putea fi urmat şi şi de sârbi, care intenţionează să construiască diguri şi baraje de-a lungul Dunării, cu scopul de a-i îndrepta cursul. "Pe scurt, vor să repete aceleaşi greşeli făcute de noi în anii '70 şi '80", explică austriacul.
La începutul acestui an, buldozerele au lucrat neîncetat la Grimsing, în Austria, în amonte de Viena, pentru a îndrepta meandrele, astfel încât vasele să poată naviga mai uşor.
Ministrul croat al mediului, Mihael Zmajlovic, va hotărî dacă proiectul poate fi demarat sau nu. În tot acest timp, reprezentanţii UNESCO luptă pentru realizarea unui areal protejat de-a lungul Dunării, pe teritoriul Ungariei şi al Croaţiei.
Croaţia va începe un proiect de "îndreptare" a cursului Dunării, iar Serbia ar urma să facă la fel, fapt ce stârneşte nu doar îngrijorarea organizaţiilor care se ocupă de protejarea mediului, dar şi a vecinilor care au acces la Dunăre.
Planurile autorităţilor croate de a redirecţiona cursul Dunării, astfel încât acesta să fie mai navigabil în acest sector, stârnesc îngrijorări în ceea ce priveşte siguranţa mediului natural din nord-estul ţării, informează BBC. @N_