Elementele scutului antirachetă din România sunt destinate în principal apărării membrilor europeni ai NATO şi nu au potenţial antirusesc, a declarat, azi, adjunctul şefului forţelor armate ruse, general-colonelul Valeri Gherasimov, citat de corespondentul Agerpres.

”Spre deosebire de elementul din Polonia, obiectivul din România, după cum am fost informaţi, este destinat în principal apărării membrilor europeni ai NATO, de aceea el nu are potenţial antirusesc”, a spus Valeriu Gherasimov.

Pe de altă parte, şeful Statului Major rus, Nikolai Makarov, a avertizat, azi, într-o conferinţă internaţională, la Moscova, că Rusia va fi nevoită să ia măsuri tehnico-militare, care ar putea genera un pericol real pentru statele pe teritoriul cărora vor fi desfăşurate elemente ale sistemului antirachetă, în cazul în care Occidentul îşi va accelera dezvoltarea scutului.

Măsuri periculoase

”Considerăm că partenerii noştri europeni trebuie să se decidă dacă merită să intensifice construirea propriului sistem antirachetă, sub lozinca protejării de pericole cu rachetă inexistente din partea statelor cu regimuri imprevizibile, în aşa fel încât Rusia să fie nevoită să-şi compenseze potenţialul antirusesc cu măsuri tehnico-militare, care ar putea genera un pericol real pentru statele pe teritoriul cărora vor fi desfăşurate elemente antirachetă”, a afirmat generalul Nikolai Makarov.

El a adăugat că scutul antirachetă are un caracter destabilizator şi că aceasta ar putea determina Rusia să recurgă la un atac preventiv asupra elementelor antirachetă din Europa.

”Ţinând cont de caracterul destabilizator al sistemului antirachetă în Europa, şi anume crearea iluziei unui atac nesancţionat dezarmant (pentru Rusia), decizia privind folosirea preventivă a mijloacelor de distrugere deţinute se va adopta în perioda tensionării situaţiei”, a avertizat lider