Este printre puţinii olteni care mai cultivă materie primă pentru mături şi care vinde cu succes „aspiratoarele de criză“ în târguri din toată ţara.
Pe Nicolae îl găseşti aproape zilnic într-ua dintre pieţele oraşului. Vinde mături, pe care le confecţionează în atelierul propriu din Fălcoiu. „Am mai bine de 20 de ani de când am semănat prima dată mături. Pun în fiecare an pe un pogon de pământ, la Fălcoiu. La început mă ocupam de mături doar în timpul liber, dar acum, că sunt pensionar, îmi petrec mai tot timpul în atelier sau la piaţă“, spune bărbatul.
„Seminţele le vând separat“
Deşi este nevoie de multă muncă şi migală pentru realizarea fiecărei mături, Nicolae Neacşu spune că nu ar renunţa la această ocupaţie care îi aduce bani în plus. „Se taie plantele, apoi li se scot spicele, se ţăsală de seminţe şi abia apoi rămân acele paie care se folosesc pentru mături. Seminţele le vând separat şi sunt foarte căutate pentru hrana păsărilor sau ca nutreţ pentru animale. Se pot cosi chiar şi de patru ori într-un an“, explică bărbatul.În fiecare an, din materia primă de pe terenul său din Fălcoiu face aproximativ 1.200 de mături.
Meşterul este ajutat de băieţii săi
„Am un atelier mic în care lucrez şi la o maşină specială şi cu mâna, în funcţie de model. Am doi băieţi care mă ajută, că eu mai merg şi în târguri sau pieţe. Măturile cu coadă se fac la maşină, iar cele obişnuite şi măturicile se fac la ştreang. Îi dăm trei cusături la fiecare, două de sârmă şi una de aţă, ca să fie rezistente. Dacă ştiu că ai marfă bună, clienţii te caută şi a doua oară“, mărturiseşte Nicolae Neacşu.
Mereu amabil cu toţi cei care trec pe lângă taraba sa, reuşeşte să vândă repede marfa, chiar şi orăşenilor care folosesc mai mult aspiratorul decât mătura. „Poftiţi la aspiratorul de criză. Ieftin şi bun. Haideţi, doamnă să vă dau o mătură