Presedintele Traian Basescu cere astazi lamuriri Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) asupra unei probleme pe care el insusi o clarificase cu ani in urma: procedura de numire a sefilor din procuratura. Procedura, modificata in 2005 de Monica Macovei, a fost contestata din prima zi de PSD, PNL, PC, UDMR si de catre toti cercetatii penal. Dar exact ceea ce sustineau aceste partide in urma cu cativa ani, si era considerat rau pentru sistem, a devenit bun si pare imbratisat astazi de Traian Basescu. O noua reevaluare? Desigur. Pur si simplu s-au inversat rolurile. In filmul numirilor la functii cheie din sistem, ministerul justitiei a devenit personaj negativ iar CSM, pozitiv. Despre oferta presedintelui, Mona Pivniceru a spus ca e "cadou grecesc". Pentru unii politicieni penali, chiar asa si este.
In Romania, cine doreste institutii eficiente trebuie sa adapteze procedurile la situatii concrete. Nu exista proceduri eterne si infailibile, ci conjuncturale si mereu adaptate la realitate, la oamenii care conduc institutiile. Ce pare bun astazi poate fi rau maine si invers. De exemplu, unul din marii franari ai reformelor in justitie era, pana in 2005, CSM-ul. Dominat de magistrati-dinozauri, pesonaje conservatoare sau corupte, CSM-ul juca un rol cheie in numirea procurorului general si procurorului sef DNA (pe atunci PNA). Era institutia care facea propunerea, la recomandarea ministrului justitiei. Asa a aparut Ioan Amarie, fostul sef PNA, gluma proasta a anticoruptiei pe vremea guvernarii Nastase.
Cand a ajuns ministrul justiei, Monicai Macovei ii era clar ca nu poate misca nimic in sistem daca nu schimba procedura, in sensul eliminarii CSM din circuitul unor numiri cheie. In consecinta, Macovei a transferat aceasta atributie importanta - propunerea sefilor din parchete - la ministerul justitiei, lasand la CSM un simplu aviz consultativ de c
