POTCOVARUL Il cheama Dumitru Parmac si e singurul potcovar din Babadag. La 74 de ani, e fericit si sanatos. Munceste de la 14 ani, a pus umarul la ridicarea fiecarui bloc din Babadag si n-a fost cal din oras pe care sa nu-l potcoveasca. CARMEN PLESA
La 74 de ani, mesterul Dumitru Parmac manuieste ciocanul ca un tinerel La 14 ani, a intrat ucenic la Dobre Feraru. Si era atat de indemanatic, ca l-a furat Costica Ignat, din Satul Nou. Si la Costica a ramas ucenic. Radeau unii si altii ca e argat la stapan, dar lui nu-i pasa. Nu era unul sa i-o ia inainte, la meserie. Stapanul dormea in pat, el pe jos. Trei ani a fost ucenic, fara simbrie. Daca strica vreo scula, mesterul Ignat il spunea mamei, si mama platea cu bani din buzunarul ei. Dupa un an si jumatate de ucenicie, a inceput sa lege carute. Si ce carute erau pe vremea aceea!... "Veneau oamenii tocmai din Delta sa-si faca o caruta. Erau atunci carute de fala, de dus la vreun hram, sa te vada lumea. Pentru una, plateai cu banii pe care-i luai pe un hectar de pamant sau pe doi cai. Erau frumos pictate si trebuiau sa «cante» din roti, ca sa fie auzite cat mai de departe. Sa-ti faci reclama cu ea. Azi lumea isi pune roti de cauciuc si vor sa nu scoata nici un sunet caruta, ca sa nu-i dea de gol cand se duc la furat", spune cu necaz Dumitru Parmac...
UNICUL. E singurul potcovar din Babadag. De fapt, e mester priceput la toate: stie fierarie, dulgherie, taie geamuri, sudeaza... In atelierul de langa casa, foalele se umfla, sar scantei peste tot. Mesterul ridica ciocanul de parca ar avea 20 de ani. "Poc, poc" si potcoava isi arata unul dintre capete. Bucata de fier se intoarce iar in foc. Din metalul inrosit, bine strunit de ciocan, a iesit si celalalt capat. Si iar in foc. Ciocanul loveste mai furios, iar gaurile apar una cate una in potcoava care asteapta sa fie potrivita pe copita vreunui cal din
