Interesul cu care "vechiul regim" trata literatura gastronomică, şi nu numai, se vede în toate apariţiile legate de subiect înainte de 1990. Editura Ceres scotea pe bandă rulantă cărticele de specialitate, iar la Editura Tehnică apăreau, periodic, cărţi de bucate (păcat că nu se găseau şi ingredientele de care aveai nevoie pentru preparatele ale căror reţete erau tipărite în tiraje destul de mari).
O astfel de carte este şi "Băuturi şi preparate din miere", autor Maria Teodorescu, apărută la Editura Tehnică. Lucrarea este împărţită în trei părţi: băuturi din miere cu fructe şi plante (hidromeluri, cvasuri, cruşoane sau oţet din miere), dulciuri din miere cu fructe şi arome (turte dulci, fursecuri, checuri, plăcinte, creme, glazuri etc.) şi, de asemenea, consideraţii generale asupra proprietăţilor nutritive şi medicamentoase ale produselor apicole (miere, lăptişor de matcă, polen, propolis, ceară şi venin). Autoarea a cules, de-a lungul timpului, reţete vechi de băuturi şi preparate din miere, pe care le-a preparat şi verificat chiar ea în laborator, ca să se asigure de valorile nutritive şi medicamentoase ale produselor pe bază de miere. "Din marea diversitate a unor reţete de băuturi şi preparate pe bază de miere, ale unor foarte vechi reţete româneşti, care nu au văzut încă lumina tiparului, dar care au fost transmise din generaţie în generaţie şi reactualizate cu ocazia ultimelor două războaie mondiale din pricina lipsei de zahăr, am selecţionat şi verificat, din pasiune şi utilitate, o parte din ele (reţete – n.r.)", spune autoarea în cuvântul introductiv al cărţii.
Aflăm din primul capitol că hidromelul era cunoscut încă din antichitate, vechi scrieri antice citând prepararea hidromelului drept băutură fermentată şi alcoolică. Chiar şi în fertila Dacie se pare că această băutură era cunoscută, deoarece