Clădirea din Centrul Istoric al Capitalei care s-a prăbuşit miercuri era, practic, o ruină nelocuită în apropierea căreia au rămas imobile încadrate în clasa I de risc seismic şi considerate, în urma expertizei, "pericol public".
Imobilul prăbuşit, construit la sfârşitul secolului XIX pe strada Blănari, figurează pe Lista monumentelor istorice de categoria B (de interes local), la fel ca majoritatea caselor din apropiere.
Înainte de prăbuşire, la numerele 4 şi 6 ale străzii Blănari se aflau o faţadă şi elemente structurale de interior. Conform datelor oficiale, la numerele 4 şi 6 ale străzii se află două case. La faţa locului, în prezent, a rămas doar o bucată de faţadă pe care se află trecute ambele numere.
În vecinătatea clădirii prăbuşite se află imobile încadrate încă din anii '90 în clasa I de risc seismic, unele dintre acestea fiind considerate "pericol public", conform ultimei centralizări făcute de municipalitate.
Potrivit oamenilor din zonă, la clădirea prăbuşită se lucra de la începutul acestui an, aici urmând a fi construită o clădire de birouri cu o parcare în spate. Cei din zonă şi-au mai amintit că, în urmă cu mai mult timp, clădirea era ocupată de oameni ai străzii, care au fost evacuaţi cu un executor judecătoresc şi cu poliţie, ulterior muncitori începând să care mult moloz afară din clădire.
Pentru imobilul de pe strada Blănari numărul 4, Teodora Vasilescu obţinea, pe 24 martie 2004, de la Primăria Capitalei, o autorizaţie de construire pentru punere în siguranţă în regim de urgenţă.
Ulterior, la 29 octombrie 2010, Adrian George Nuţă obţinea autorizaţie pentru reconstruire, se arată pe site-ul Primăriei Municipiului Bucureşti.
Clădirea aflată pe strada Blănari, care nu era locuită, s-a prăbuşit miercuri în jurul orei 14.00, nefiind înregistrate victime.
La faţa locului au ajuns echipaje de la Ins
