Românii au învăţat să-şi pună în valoare talentele şi să scoată tot mai mulţi bani din vânzarea creaţiilor intelectuale. Dreptul de autor poate deveni o sursă mai sigură şi mai consistentă de existenţă decât dreptul la muncă. Anul trecut s-a făcut, pentru prima dată în România, o cercetare la standarde internaţionale asupra contribuţiei industriilor bazate pe copyright la economia naţională. Rezultatele i-au surprins chiar şi pe cei aflaţi la pupitrul de comandă

Românii au învăţat să-şi pună în valoare talentele şi să scoată tot mai mulţi bani din vânzarea creaţiilor intelectuale. Dreptul de autor poate deveni o sursă mai sigură şi mai consistentă de existenţă decât dreptul la muncă.

Anul trecut s-a făcut, pentru prima dată în România, o cercetare la standarde internaţionale asupra contribuţiei industriilor bazate pe copyright la economia naţională. Rezultatele i-au surprins chiar şi pe cei aflaţi la pupitrul de comandă al instituţiilor culturale. „Veniturile aduse la bugetul de stat de industriile culturale, prin contractele pentru drepturi de autor, reprezintă 5,5 % din PIB. Mai mult decât industria mineritului“, comenta recent, în cadrul unei conferinţe de presă, ministrul culturii, Theodor Paleologu. Potrivit rezultatelor studiului, chiar şi totalul persoanelor ocupate în industriile bazate pe copyright l-a depăşit pe cel din minerit, numărul salariaţilor crescând în ultimii ani de 1,5 ori mai repede decât media înregistrată în economia naţională. Productivitatea, cu 32,2% mai ridicată decât cea înregistrată la nivel naţional, a fost încă un argument pentru ministrul culturii să pretindă un cuantum mai mare de la bugetul statului. „S-a nimerit să aibă argumente tocmai când nu sunt bani la buget, comentează cu umor Eugen Vasiliu, directorul executiv al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor (ORDA). Ei, dar ne‑om reveni din criză!“

Încet,