De când aveau o relaţie dascăl-învăţăcel, bazată în principal pe discuţii filosofice, până când au colaborat pentru a publica operele fizicianului în Europa, Albert Einstein a găsit în Mauriciu Solovin un prieten de nădejde, căruia îi mergea mintea strună.

Sfârşitul secolului al XIX-lea marchează începutul unei frumoase prietenii între Albert Einstein şi studentul evreu de origine română Mauriciu Solovin. În 1900, fizicianul german termină cu succes Politehnica din Zurich, însă, fiindcă nu reuşeşte să obţină un post de asistent universitar, începe să dea meditaţii la fizică, pentru a se întreţine. La anunţul postat într-un ziar de Einstein răspunde şi Solovin, care pe atunci studia filosofia. Viitorul câştigător al Premiului Nobel pretindea doar trei franci pentru ora de meditaţie.

Lecţiile lui Einstein cu Solovin s-au transformat repede în discuţii filosofice, purtate între doi prieteni. După doar câteva ore de meditaţii, Einstein îi spune tânărului român: „Nu e nevoie să-ţi predau fizică, discuţia despre problemele cu care se confruntă fizica în ziua de astăzi e mult mai interesantă. Vino la mine când vrei. Îmi face plăcere să vorbesc cu tine”.

Academia Olympia, un proiect al celor doi buni prieteni

La ideea lui Solovin, Einstein înfiinţează Academia Olympia în 1902. Întâlnirile societăţii aveau loc săptămânal în apartamentul lui Einstein din Berna şi se întindeau până dimineaţa. Cei trei buni prieteni care au înfiinţat Academia, Mauriciu Solovin, Conrad Habicht şi Albert Einstein, discutau cu orele despre fizică şi filosofie.

O dată, Solovin a ratat o întâlnire a Academiei, care se ţinea chiar în apartamentul lui, preferând să rămână în oraş să asculte un concert de vioară. El pregătise masa pentru prietenii lui, Einstein şi matematiceanul Conrad Habicht, şi le-a lăsat un mesaj: „Amicis carissimis ova dura et salutem” („Ouă tari