FMI ar trebui să relaxeze ţintele de deficit bugetar pentru România astfel încât să poată fi cofinanţate mai multe proiecte realizate cu fonduri europene, afirmă Andreas Treichl, CEO al Erste Group - care controlează BCR.

"România se află într-o situaţie cu obiective conflictuale: avantajul său puternic sunt fondurile disponibile de la UE, dar pentru a putea fi folosite este nevoie şi de finanţare guvernamentală. Dacă se alocă bani de la buget, sunt încălcate ţintele de deficit stabilite cu FMI şi apare un conflict de «interese». FMI ar putea relaxa ţintele pentru ca fondurile europene să fie folosite. Acesta va fi un exerciţiu foarte interesant în lunile următoare", a declarat şeful Erste.

Băncile au un interes direct în succesul unui asemenea demers, având în vedere că mulţi antreprenori şi autorităţi publice au nevoie de credite pentru a putea cofinanţa fondurile europene pe care încearcă să le obţină.

Rămâne de văzut dacă lobby-ul bancar în această direcţie va fi la fel de puternic ca în cazul modificărilor solicitate la Ordonanţa 50 privind contractele de credite pentru persoane fizice.

Cert este că multe proiecte cu finanţare europeană sunt anulate sau eşuează pe parcurs fie pentru că alocările bugetare pentru cofinanţări se întrerup, fie pentru că proiectele respective nu pot obţine şi finanţare bancară.

Manfred Wimmer, CFO al Erste Group şi fost preşedinte executiv interimar al BCR, subliniază poziţia de dependenţă a statului faţă de cele mai puternice bănci de pe piaţa locală.

"Din 2009 băncile cu interes strategic în România au fost parte a acordului cu FMI, şi-au menţinut expunerile şi au reprezentat o sursă substanţială de finanţare a guvernului. Probabil că această finanţare va continua şi chiar va creşte într-o anumită măsură", a declarat Wimmer.

Întrebat de un analist care ar fi