Separatia puterilor in stat nu inseamna nimic pentru presedintele Traian Basescu. Seful statului - adica autoritatea care vegheaza la respectarea Constitutiei - a decis, brusc, sa se ocupe de puterea judecatoreasca.

In opinia lui Basescu, aceasta putere nu functioneaza, fiind o "cangrena", asa ca - daca nu-si baga mintile in cap in sase luni - o sa dea cu ea de pamant, o s-o pulverizeze in 24 de ore prin schimbarea legilor si prin inlocuirea magistratilor "de sus pana jos". Un asemenea discurs - rostit in anii '50 - nu ar fi socat pe nimeni.

Rostit insa astazi, el nu poate avea decat doua explicatii: fie presedintele Basescu are consilieri incompetenti in materie de Justitie, fie sefului statului nu-i pasa deloc de Constitutie, de legi, de integrarea in Uniunea Europeana. Oricare ar fi explicatia in cazul de fata, Romania nu are decat de pierdut.

Una dintre tintele principale ale atacului prezidential este Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), garantul independentei Justitiei, care are o "structura cangrenata" si este compus din oameni "numiti" si "incapabili".

CSM este alcatuit din 19 membri, iar 14 dintre acestia au fost alesi - in lunile noiembrie si decembrie 2004, deci concomitent cu procesul electoral politic - de catre cei 6000 de judecatori si procurori din Romania. Orice magistrat s-a putut inscrie in cursa pentru un loc in CSM, iar competitia a fost dura.

In concluzie, membrii CSM nu au fost numiti, ci alesi, iar daca sunt "capabili" sau "incapabili" doar cei care i-au votat, colegii lor, pot aprecia corect acest lucru. A contesta institutia Consiliului Superior al Magistraturii inseamna, de fapt, a nu respecta votul/optiunea celor 6000 de magistrati romani.

Alti doi membri ai CSM au fost desemnati de catre societatea civila, iar ultimii trei sunt - conform Constitutiei - membri de