Razboiul dintre Gigi Becali si Gica Hagi poate fi inteles mult mai bine daca tinem cont de orgoliul nemasurat al ambilor combatanti. Daca vorbim de o relatie normala intre un patron de club de fotbal si un antrenor, conflictul Gigi Becali - Gica Hagi nu suporta prea multe discutii: unul este responsabil cu "malaiul" si celalalt cu pregatirea, relatiile cu jucatorii si - nota bene - alcatuirea echipei la fiecare meci. Chiar daca unii patroni, si nu numai de pe la noi (cazul Berlusconi este bine cunoscut), mai sar peste pirleaz si se baga in treaba altuia, lucrurile sint cit se poarte de clare. Antrenorul raspunde, iar patronul il poate demite oricind, daca nu este multumit de rezultate. Paradoxul este ca Gigi Becali n-are motive, in acest moment, sa fie nemultumit de rezultate, ci de jocul echipei. Iar scirtiielile din jocul Stelei nu se pot pune exclusiv in circa lui Hagi, fiindca perioada pregatitoare nu a fost gestionata cum trebuie, pentru ca de acest lucru nu s-a ocupat hirsitul Meme Stoica, ci debutantul Adrian Ilie. In fond, lotul Stelei pentru noul sezon trebuia finalizat inca din ultimul cantonament, iar la vremea meciurilor oficiale, relatiile de joc trebuiau sa fie finisate in cele mai mici amanunte. Nu este, deci, de mirare ca opinia publica, in proportie covirsitoare, este de partea lui Gica Hagi, dar consideratiile anterioare reprezinta doar jumatate de adevar.
Cealalta jumatate ne arata faptul ca razboiul din Ghencea este o confruntare de orgolii nemasurate, mai exact, o lupta intre doi megalomani. Megalomania lui Gigi Becali nu are nevoie de prea multe explicatii. Latifundiarul din Pipera viseaza sa cistige Liga Campionilor, dar mai mult decit acest lucru, viseaza sa devina presedintele Romaniei si sa faca din ea "o tara ca Soarele sfint de pe cer".
Totul bazat pe o conceptie rudimentara, sustinuta doar pe argumente financiare. "Cine are ba