Marți, 5 februarie 2013. Televiziunile de ştiri, capabile să facă Breaking news şi din găinațul unei vrăbii, anunţă cu tam-tamul ajuns clişeu penibil, o conferinţă de presă comună a lui Victor Ponta şi a lui Crin Antonescu.
Azi, 5 februarie 2013 se împlinesc 60 de ani de la moartea tragică, în închisoarea de la Sighet, a lui Iuliu Maniu.
Arestat la 14 iulie 1947, fostul premier şi şef de partid, una dintre marile personalităţi ale istoriei naţionale, e condamnat la închisoare pe viaţă, la 11 noiembrie 1947.
Făcuse şase ani de temniţă grea, cînd condiţiile de exterminare din închisorile comuniste şi-au spus cuvîntul: avea 80 de ani!
Din acest destin tragic, oricît ar părea de surprinzător, nu moartea în închisoare m-a impresionat ca expresie a cruzimii unui sistem, ci moartea ca un cîine a unui om care a făcut Istorie.
Iuliu Maniu a fost condamnat în urma unui simulacru de proces.
Dar chiar dacă ar fi făcut pușcărie pe drept, la importanța sa pentru neamul românesc, nu era permis să moară în aceste condiții.
Iuliu Maniu moare în singurătate şi anonimat deplin.
Trupul său e aruncat într-un loc necunoscut din Cimitirul Săracilor.
Aflînd că Victor Ponta şi Crin Antonescu vor ţine o conferinţă de presă comună, am fost sigur că ea va fi dedicată împlinirii a 60 de ani de la moartea tragică a lui Iuliu Maniu.
E drept, prilej pentru ei de a consacra măcar un dram din apariţiile în spaţiul public putea fi împlinirea a 55 de ani, în 2008.
N-au făcut-o.
Aveau însă o scuză.
Nu erau la putere, nici în partid, nici în stat.
Acum însă Victor Ponta e şef de partid, şi premier; Crin Antonescu e şef de partid şi preşedinte al Senatului.
Printre alte îndatoriri care le vin în postura de conducători ai aceste țări, e și aceea de a marca public momente semnificative din istoria ţării, momente ale căror note defin