Oficialii ministerului Muncii au dezvaluit in urma cu cateva luni faptul ca piata muncii se apropie de momentul in care nu va mai avea nimic de oferit investitorilor. Unul dintre principalele motive ale crizei este, potrivit ministrului Muncii, Paul Pacuraru, "apetitul" tinerilor pentru a urma studii superioare, "alimentat" de universitati care, anual creeaza din ce in ce mai multe locuri in facultati, precum si alte specializari. "Vom incerca sa luam masuri pentru a inhiba acest apetit", a conchis ministrul Muncii.
"Din 120.000 de studenti cati sunt in Cluj-Napoca, numai 3000 sunt angajati. Tinerii prefera sa mai amane cu cativa ani momentul in care sa fie activi pe piata muncii, iar acest fapt ne creeaza o mare problema", a declarat directorul Agentiei Judetene de Ocupare a Fortei de Munca (AJOFM) Cluj, Daniel Don. El a dat exemplul Universitatii "Babes-Bolyai", care, in opinia sa "este cea mai mare fabrica clujeana", ce scoate pe banda rulanta zeci de mii de absolventi, pentru care piata muncii nu are intotdeauna oferte. "Cele mai multe oferte de munca, in acest moment, sunt pe segmentul studiilor medii", a explicat Don.
Presedintele Colegiului Academic al Universitatii "Babes-Bolyai", Andrei Marga, a ripostat la remarcile directorului AJOFM.
"Ministerul Muncii ar fi trebuit sa nu distruga scolile profesionale. Inca din 2000 trebuia sa respecte politica de formare a meseriasilor cum este ea aplicata in Europa, mai ales ca trebuia sa faca numai unele mici schimbari, in sensul de a permite unui tanar de la o scoala profesionala sa treaca direct in clasa a IX-a la un liceu, daca dorea", a afirmat Marga. In opinia acestuia, scolile profesionale erau "un mecanism care incuraja profesionalizarea, insa cei de la minister atat au «mestecat» aceasta realitate incat nici un parinte nu a mai inteles nimic", iar invatamantul vocational a avut de pierdut. @N
