Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a declarat ieri că după 2013, când expiră actualul acord, România nu mai trebuie să apeleze la FMI, pentru a arăta pieţelor financiare că se poate descurca singură.
"Cel mai bine ar fi să ieşim din acest acord, ceea ce ar însemna că lucrurile merg bine şi nu mai avem nevoie de profesor. Dacă te lungeşti într-un asemenea acord nu va mai fi un mesaj bun", a spus el.
Declaraţia guvernatorului este surprinzătoare având în vedere că de-a lungul timpului a stat mai degrabă de partea FMI, iar public nu s-a opus încheierii niciunui acord. Deşi în toamna lui 2008, când izbucnise criza, susţinea că nu avem nevoie de FMI pentru că avem resurse, începutul anului 2009 l-a adus în postura de a justifica public, alături de preşedintele Băsescu, care se pregătea să candideze pentru un nou mandat de preşedinte, necesitatea rapidă a unui acord cu instituţiile financiare internaţionale - FMI, Banca Mondială şi Comisia Europeană.
Isărescu a menţionat ieri, la seminarul "România încotro? Evaluări europene şi implicaţii asupra României", că nu este adeptul ajustării brutale a datoriei publice, aşa cum s-a întâmplat în anii '80. Atunci România a dat default, înfuriind bancherii internaţionali, Ceauşescu preferând să ramburseze apoi datoria până la ultimul dolar în loc să ajungă la o restructurare a acesteia.
Guvernatorul BNR a spus că ieşirea pe piaţa americană de acum o săptămână, în care Ministerul Finanţelor a împrumutat 1,5 mld. dolari pe 10 ani, la o dobândă de 6,75% pe an, nu a fost deloc ieftină, dar trebuia plătit acel preţ pentru a reintra pe Wall Street. "Orice se poate spune despre împrumutul de pe piaţa americană, dar nu că a fost ieftin. Este un împrumut care vine după 16 ani, plăteşti acolo o primă de reintrare pe piaţă, plăteşti o primă de risc, aşa cum este percepută întreaga Europă în prezent."
Datoria externă a
