În nouă luni de la anunţarea proiectului "CEO privat la stat", autorităţile nu au reuşit nici măcar să aleagă head-hunterul care să recruteze managerii privaţi.
Cel mai interesant proiect asumat în aprilie anul trecut de guvern în faţa FMI, prin care se viza introducerea managementului privat la marile companii de stat, nu reuşeşte să se încadreze în termenele-limită stabilite iniţial. Cea mai recentă - şi puţin dezbătută - amânare în acest proiect a avut loc înainte de Crăciun, termen până la care head-hunterii trebuia să depună ofertele la licitaţia de servicii de recrutare de CEO la stat.
Pentru că nu au primit nicio ofertă, reprezentanţii Ministerului Economiei au fost nevoiţi să mai relaxeze condiţiile impuse iniţial: dacă anterior licitaţia putea fi câştigată de un consorţiu de firme care să aibă cifra de afaceri medie de 40 de milioane de euro în ultimii trei ani, iar fiecare dintre membrii asociaţiei să fi avut o cifră de afaceri de minimum 10 milioane de euro în aceeaşi perioadă, s-a modificat criteriul care viza obţinerea unei cifre de afaceri de 10 milioane de euro de către fiecare membru al consorţiului. Astfel, pot intra în cursă, prin asociere, şi head-hunterii locali.
"Nu acesta a fost motivul pentru care nu s-a depus nicio ofertă, pentru că marii jucători le îndeplineau. Condiţiile impuse pentru participarea la licitaţie sunt expresia unui exces de birocraţie. Nu poţi să atragi primii 3 jucători la nivel mondial cerându-le bani în avans, un dosar prin care să demonstreze că au făcut protecţia muncii sau să le soliciţi documentele traduse în limba română", spune head-hunterul Rudolf Fedorovici din cadrul firmei Advice Human Resources, care a avut discuţii cu un jucător din top 10 la nivel mondial pentru asocierea în acest proiect. Este posibil ca ministerul să fie nevoit să flexibilizeze, încă o dată, condiţiile de participare dacă
