de Alexandra CHEŞCU
25 aprilie 2013 23:11
1 vizualizare
A-A+
Acesta ar fi fost titlul publicat astăzi în paginile ziarului Tribuna dacă ne–am fi aflat în 1 aprilie 1723, pentru că, la acea dată, s–a decis, în Sibiu, să se interzică fumatul în curţile oamenilor, din cauza pericolului mare de incendii, multe case fiind construite din lemn. Deşi aproape neimportant pentru noi, cei de astăzi, evenimentul a avut insemnătatea sa cu 291 de ani în urmă, când oamenii vremii trăiau la fel ca acum, zi după zi, făcând faţă micilor şi marilor evenimente şi provocări ale vieţii.
De-a lungul anilor, luna în care ne aflăm a adus cu ea tot felul de noutăţi pentru comunitate. Aşa cum a fost răscoala sibienilor din 1 aprilie 1556, care a dus la uciderea judelui regesc Johannes Roth, pe care îl socoteau promotor şi responsabil de incendiul din 31 martie al aceluiaşi an, incendiu care a distrus 556 de clădiri şi a ucis 81 de oameni, sau prăbuşirea Turnului Sfatului din 25 aprilie 1586, care l-a îngropat sub dărâmături pe pictorul Johann David.
Toate acestea şi multe altele sunt consemnate în „Cronica oraşului Sibiu” a lui Emil Sigerus, pe care o vom folosi ca sursă în cele ce urmează. Mai mult decât atât, profităm de frumoasa aniversare a ziarului Tribuna pentru a lansa cea mai nouă rubrică, „Sibiul era picant (şi) altădată”, în care vom vorbi de acum, în fiecare săptămână, despre „mărunţişurile” care le-au făcut sibienilor viaţa mai frumoasă, mai urâtă sau mai interesantă, dar care au fost suficient de neimportante pentru istorie, pentru a fi uitate.
Trufia femeilor şi fetelor, pedepsită cu o ... foarfecă
Prima parte a anului 1660 a fost una de multă frământare, pentru că tocmai atunci a decis Gyorgy Rakoczy al II-lea să asedieze şi să bombardeze oraşul. Evenimentele nu au fost de bun augur pentru 23 de turci şi doi si
