În locul vegetaţiei distruse din parc, autorităţile promit crearea unor grădini ornamentale. În şanţurile Cetăţii se plantează 650 de copaci şi arbuşti. Se va amenaja o grădină de tip roman unde vor fi expuse vestigii deţinute de Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia.
Transformarea Parcului Custozza din Cetatea Alba Carolina în piaţetă publică este privită cu ochi buni de arhitecţii din oraş.
Stelian Fleschin, preşedintele filialei Alba a Ordinului Arhitecţilor din România consideră că lucrările ce se desfăşoară în incinta Cetăţii Alba Carolina trebuie privite în context istoric.
„Un prilej de o asemenea anvergură se iveşte la o sută de ani. De asemenea, lucrările care se fac în prezent vizează nişte aspecte cu implicaţii majore în configuraţia Parcului Custozza. Întâi se face cercetarea arheologică şi în funcţie de ceeea ce se descoperă se trece la reamenajarea lui. Consider că este de datoria noastră să evidenţiem vestigiile istorice şi să facem din parc un punct de atracţie turistică“, a spus Stelian Fleschin.
În parc sunt în jur de 250 de arbori, cei mai mulţi tei şi castani. Majoritatea acestora vor fi tăiaţi. „Nu s-a plecat la drum cu ideea de a fi rasă vegetaţia, ci de a pune în valoare ceea ce există“, a spus arhitectul Ioan Străjan.
Gheorghe Lăncrăjan Franchini, autorul proiectului de reabilitare a interiorului Cetăţii Alba Carolina susţine că descoperirile arheologice ce se vor face vor da rezultatul final. „În funcţie de importanţa vestigiilor se va decide dacă se vor conserva in situ sau vor fi marcate în pavaj cu o altă culoare şi cu o plăcuţă informativă“, a declarat arhitectul.
Grădini exotice
Lăncrăjan susţine că spaţiul verde ce se pierde odată cu reamenajarea Parcului Custozza va fi recuperat prin crearea unor grădini. „Încă din proiectul din 1983 este prevăzută o reînviere a