Evenimentele de la Pungeşti, din ultimele zile, nu au nici o legătură cu gazele de şist. Despre pericolele pentru mediu ale fracturării hidraulice vom vorbi cu adevărat pentru ani de zile. Dacă va ma fi cazul. Ce avem totuşi acum?

„Stat poliţienesc”, „abuzurile jandarmilor”, „este timpul să ne radicalizăm protestele”, “zonă colonizată, menţinută prin forţă şi abuzuri”. Sunt cuvinte tari, spuse zilele acestea de tineri care se pretind activişti pentru o cauză nobilă. Unii se declară pe faţă împotriva Chevron, care deţine perimetrul din Pungeşti, pentru că această companie este responsabilă “pentru dezastrul din Ecuador” (poluarea unei zone întinse din pădurea amazoniană cu efecte îngrozitoare pentru comunitatea respectivă, faptă pentru care compania a fost condamnată recent la plata unei despăgubiri de 9,5 miliarde de dolari). Alţii spun că au o problemă cu Guvernul pentru că permite pe teritoriul României exploatarea gazelor de şist, deşi sunt periculoase pentru mediu. Mai sunt şi activiştii care spun că îi asistă pe ţăranii din Pungeşti în lupta lor pentru a-şi păstra apa curată şi stilul de viaţă nealterat.

Ar fi minunat dacă toate acestea ar fi adevărate. Dar, din păcate, nu sunt.

Prima dovadă: jandarmii au fost provocaţi de protestatarii veniţi de la Bucureşti, aşa cum reiese exact din înregistrările făcute la faţa locului. Atunci când iei cu asalt un cordon de scutieri şi încerci să pătrunzi în obiectivul păzit de aceştia trebuie să te aştepţi la o ripostă. Cel mai bine o ştiu suporterii de pe stadioane, antrenaţi de ani de zile în luptele cu jandarmii. Spre deosebire de liderii protestatarilor, suporterii nu strigă că au fost victimele unor abuzuri, pentru că şi-au asumat asta încă de la început.

A doua dovadă: lansarea pe piaţă a unor manipulări evidente, cum ar fi cea că jandarmii “nu ar trebui să apere interesele unei companii privat