Din nou, un „chip al răului“

Sub genericul Perspective – Chipurile răului, revista 22 (nr. 2, 15 - 21 ianuarie) continuă seria de portrete ale unor personaje-cheie din aparatul comunist de represiune de la noi. De data aceasta, în atenţia săptămânalului bucureştean se află Grigore Răduică, ofiţer de Securitate, dar şi cadru în ierarhia superioară a partidului. Acesta a jucat un rol important pe scena politică românească la sfârşitul anilor ’60, adică în perioada când Ceauşescu se instala la putere. Atunci Grigore Răduică „a fost numit de către Nicolae Ceauşescu în fruntea unui colectiv de partid însărcinat cu verificarea modului în care avuseseră loc ancheta şi procesul lui Lucreţiu Pătrăşcanu. Prin scoaterea la lumină a abuzurilor înfăptuite în acest caz, Ceauşescu urmărea să-şi consolideze poziţia de conducător al partidului şi statului, lovind în predecesorul său, Gheorghe Gheorghiu-Dej, şi în vechiul său tovarăş şi rival, Alexandru Drăghici, temutul şef al Ministerului Afacerilor Interne şi al Securităţii până în 1965.” Elis Pleşa, autoarea prezentării din revista 22, ne reaminteşte şi împrejurările în care a căzut în dizgraţie Grigore Răduică: şi anume, i s-a tras de la scandalul din 1973 legat de sinuciderea medicului personal al lui Ceauşescu, Abraham Schechter, care nu a mai suportat presiunile făcute asupra sa de Securitate pentru a-l racola ca informator. Răduică a fost găsit responsabil indirect şi de aceea a fost trecut pe linie moartă: adică, din şef al Direcţiei de Contraspionaj, el, la vremea aceea general-locotenent şi membru în C.C. al P.C.R., a fost plasat la şefia Gospodăriei de Partid. Pilduitor, pilduitor.

Cele două ţărmuri ale Atlanticului

Recentul număr multiplu al revistei SECOLUL 21 (nr. 7 – 12, 2012) are o temă interesantă, America prin ochii europenilor. Cronicarul a remarcat eseul „Conceptul de Ameri