Barometrul de Opinie, publicat, saptamana trecuta, de Fundatia pentru o Societate Deschisa, evidentiaza doua lucruri binecunoscute: romanii stau foarte prost cu banii si se uita mult la televizor. Un alt aspect, devenit la fel de banal, a fost oarecum ascuns in baza de date a sondajului: politicienii manifesta un interes scazut pentru problemele reale ale majoritatii cetatenilor.

Cand citesti un roman de Gheorghe Craciun sau Mircea Cartarescu, tristetea de a fi roman apare ca tinand inca de subiectivitatea autorului. "Am vazut si romani fericiti", vor spune unii. Analiza stiintifica, in schimb, este fara scapare, intrucat ne ofera certitudinea obiectiva a tristetii. Cum ar putea fi altfel, cand: 54% dintre romani cred ca directia in care merg lucrurile este gresita (trendul este crescator), 70% sunt nemultumiti de felul in care traiesc si de banii pe care ii castiga, iar principalele probleme sunt: preturile prea mari, pensiile prea mici, coruptia prea multa, locurile de munca prea putine?

Tristetea este indoita de o alta constatare banala: aceste cifre si aceste probleme raman aproximativ aceleasi, de ani buni. Optimismul romanilor, referitor la directia in care merge tara, dureaza vreo doi ani (de la ultimele alegeri), dupa care avem o curba inevitabil descendenta. Nici macar opinia privind democratia si economia de piata nu s-a schimbat fundamental: 45% dintre cei intervievati sunt nemultumiti sau foarte nemultumiti de democratia din Romania, iar 52% sunt nemultumiti de economia de piata. In continuare, interesul privind problematica aderarii la Uniunea Europeana este scazut si eclipsat de urgentele supravietuirii. Aceeasi Biserica si aceeasi Armata se afla in topul increderii, aceleasi partide si acelasi Parlament in topul neincrederii. Romanii se uita in continuare la fotbal si la "Surprize-surprize".

La toate acestea, ar trebui adaugata inca