Cu excepţia a doi jurişti, niciun funcţionar din Primăria Brăila nu renunţă la job, chiar dacă salariile sunt mizerabile. Nici cei din Consiliul Judeţean nu îndrăznesc să-şi lase posturile din cauza ratelor pe care le au de plătit la bănci.

Altădată considerate a fi cele mai bune locuri de muncă, posturile din sectorul bugetar au devenit în aceste zile un calvar pentru mulţi dintre cei care asigură funcţionalitatea Primăriei Brăila sau a Consiliului Judeţean.

Deşi salariile s-au redus considerabil de la începutul anului, niciun funcţionar public sau contractual nu a ales să plece din Consiliul Judeţean Brăila cu gândul că ratele pe care le au la bănci i-ar putea lăsa în stradă.

Potrivit secretarului CJ, Nicu Filote, explicaţia este una cât se poate de simplă. „Nu au plecat pentru că oamenii au nevoie de un loc de muncă stabil pentru a-şi plăti ratele", ne-a spus Nicu Filote.

Acesta presupune că în perioada următoare vor exista demisii dacă la nivel guvernamental se vor decide şi alte tăieri salariale.

După ce la începutul anului s-au tăiat sporurile, iar în iulie au rămas fără 25% din salariul de încadrare, salariile unor funcţionari publici din Consiliul Judeţean au scăzut până la 680 lei. În ceea ce priveşte personalul contractual, situaţia este şi mai tragică. Salariile au scăzut până la 573 lei.

Criză de jurişti la Primăria Brăila

Primăria municipiului Brăila se confruntă în schimb cu plecarea juriştilor din instituţie.

Edilul şef Aurel Simionescu se aşteaptă ca în perioada imediat următoare să rămână doar cu doi jurişti în instituţie. Ceilalţi doi şi-au exprimat intenţia de a intra în avocatură, mult mai bănoasă având în vedere că după reducerea de 25%, un consilier juridic debutant a ajuns să încasese la sfârşitul unei luni de muncă aproximativ 700 de lei.

„Este normal să plece pentru că la privat se c