Rezultatele alegerilor parlamentare din Israel din 22 ianuarie au dus la un rezultat paradoxal: premierul Binyamin Netanyahu are sansa sa devina primul sef de guvern de la Menahem Begin in 1981 care obtine un al doilea mandat consecutiv in fata urnelor, dar iese din alegeri cu o pozitie slabita.
La o prima vedere, blocul de “dreapta” (partide nationaliste si religioase – Likud Beitenu – 31 de mandate, Habait Hayehudi – 11, Shas – 11, Yahadut Hatorah – 7) are tot atatea mandate, 60, ca si cel de “stanga” (Yesh Atid – 19, Partidul Muncii -17, partidele arabe -10, Hatnua -6, Meretz -6, Kadima -2).
Revelatia acestor alegeri a fost nou infiintatul partid laic Yesh Atid, condus de fostul prezentator de televiziune Yair Lapid, fiul defunctului Tommy Lapid, lider al acum disparutului partid laic Shinui, activ in anii ’90.
Nu este intamplator ca Lapid a fost primul interlocutor al lui Netanyahu intr-o convorbire telefonica, dupa ce rezultatele au devenit clare.
Netanyahu a promis sa formeze o coalitie cat mai larga, dar acest lucru va fi foarte dificil.
In primul rand pentru ca prezenta in guvern a celor doua partide religioase (SHAS, care-i reprezinta pe evreii originari din tarile musulmane, si Yahadut Hatorah care-i reprezinta pe evreii askenazi sau europeni) este incompatibila cu cea a partidelor de centru si stanga, care doresc eliminarea avantajelor pentru evreii care studiaza la scoli rabinice, inclusiv scutirea de armata.
In al doilea rand, pentru ca partidele dreptei nationaliste (Likud Beitenu si Habayit Hayehudi) sunt sceptice sau chiar ostile solutiei “doua state” in conflictul cu palestienii, solutie sustinuta de toate partidele de centru si stanga.
Intre timp, conflictul mocnit cu palestinienii risca sa redevina acut, iar Iranul, stat a carui conducere doreste stergerea de pe harta a Israelului, este tot mai aproape de dob
