Potrivit AJOFM, în iunie, 3,38 la sută dintre timişeni nu aveau loc de muncă. O situaţie similară se întâmpla aici în urmă cu circa un deceniu, după care Timişul a devenit lider european în ceea ce priveşte ocuparea profesională.

Luna trecută peste 1.000 de persoane şi-au pierdut locul de muncă. În aceste condiţii, rata şomajului a ajuns aproape de 3,4 la sută, până la finalul lunii iunie 11.500 de timişeni rămânând fără un loc de muncă. Dintre aceştia aproximativ 6.000 sunt femei. Cei mai mulţi disponibilizaţi, aproximativ 28%, au vârsta cuprinsă între 40 şi 49 de ani.

Aceştia sunt urmaţi, cu peste 25 de procente, de cei care au între 30 şi 39 de ani. Cei mai puţini şomeri fac parte dintre cei de peste 55 de ani, în jur de 10 puncte procentuale. În funcţie de studiile pe care le-au absolvit, cei mai mulţi şomeri au doar studii profesionale - aproape 70%, urmaţi de cei cu studii liceale - 21,92% şi cu studii universitare - mai puţin de 9%.

Cel mai afectat, oraşul cu şomaj zero

Florin Unguraş, consilier superior în cadrul AJOFM Timiş, spune că cel mai afectat sector rămâne cel al industriei de încălţăminte. De exemplu, numai de la VT Manufactoring vor rămâne fără loc de muncă 700 de muncitori până în septembrie. De asemenea, producătorii de echipamente electronice auto sunt obligaţi de criza economică să renunţe la alte sute de angajaţi, iar companiile Flextronics şi Delphi Packard au anunţat, şi ele, mai multe disponibilizări.

Dacă, la începutul lui iunie, AJOFM Timiş anunţa că 1.900 de oameni vor rămâne fără lucru, în iulie şi august cifra se ridică la 2.870. Potrivit lui Unguraş foarte afectat de criză va fi, în următoarele luni, oraşul Sânnicolau Mare, care era, până anul trecut, singurul oraş al României cu şomaj zero şi cu deficit de forţă de muncă. Numai compania Delphi Packard va disponibiliza ap